Învățământul românesc nu este pregătit pentru schimbările viitorului

Ultima ediție a emisiunii ”Educația” de la EMI TV a propus telespectatorilor o dezbatere privind cifrele europene despre învățământul românesc-Markets and People : Romania Country Economic Memorandum. Invitați prof. univ. dr. Valentina Emilia Balas-Universitatea ”Aurel Vlaicu” Arad și prof. dr. Marius Buzera-director Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru” Tg-Jiu.
În prezent, sistemul de învățământ românesc nu este pregătit pentru a face față provocărilor pe care acest număr de lucrători în scădere le pune forței de muncă. În ciuda eforturilor guvernului de a reduce rata abandonului școlar timpuriu (ESL) în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, acesta a rămas în mare parte neschimbată în ultimul deceniu. În 2018, rata ESL în România s-a situat la 16,4%, a treia cea mai mare din UE și ușor peste rata din 2007 de 15,9%. și 2017, contractând în continuare oferta de forță de muncă calificată. Aceste deficiențe ale sistemului de învățământ, combinate cu migrația în masă, duc la o disponibilitate insuficientă atât a lucrătorilor cu calificare medie, cât și a celor cu înaltă calificare, contribuind la rândul lor la înăsprirea pieței muncii și la forța de muncă unitară. Costurile cresc cu aproape 10% pe an începând cu 2016 (CE 2019).
Diferențele izbitoare între zonele urbane și rurale, precum și între regiunile României indică potențialul substanțial de a strânge capital uman pentru a satisface nevoile tranziției sale demografice. În 2015, cheltuielile publice ale României pentru învățământul terțiar au reprezentat mai puțin de 2% din produsul intern brut, aproape jumătate din media UE-28. În 2015, România a avut unele dintre cele mai mici ponderi de performanți de top în Programul de evaluare internațională a studenților (PISA) din lume. Diferența de performanță PISA 2015 în rândul elevilor din cvintilele socioeconomice superioare și inferioare a fost echivalentă cu trei ani de școlarizare, printre cei mai înalți din Europa. Contrastele dintre studenții mai buni și cei mai săraci sunt strâns legați de locul în care locuiesc studenții: majoritatea elevilor cu cvintile inferioare se găsesc în zonele rurale, care au o incidență a sărăciei semnificativ mai mare decât zonele urbane.
Elevii din aceste zone se confruntă cu provocări mai mari în finalizarea școlii, cu rate de părăsire timpurie a școlii în zonele rurale de 25,4%, de șase ori mai mari decât cele observate în zonele urbane (4,2%) .4 Variațiile regionale sunt, de asemenea, marcate, variind de la 21,3% în regiunea Sud-Est la 8 în București-Ilfov. Aceste diferențe indică o relație puternică între mediul socio-economic al unui elev și rezultatele sale educaționale

Articol Cornel Șomîcu