Maria Daragiu, subsecretar de stat, despre deesegregarea școlară

𝗗𝗶𝘀𝘁𝗿𝗶𝗯𝘂𝗶𝗲!

Invitat la EMI TV la emisiunea PANORAMIC, subsecretarul de stat Maria Daragiu-președintele Comisiei Naționale de Desegregare Școlară, a vorbit telespectatorilor despre această tematică. Domnia sa a prezentat pentru telespectatorii EMI TV Metodologia pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea şi combaterea segregării şcolare în învăţământul preuniversitar. Printre măsurile recomandate este și rotirea periodică a elevilor în bănci, dacă acestea sunt aranjate pe șiruri, iar efectivul depășește 24 de elevi. Trebuie evitată așezarea elevilor care aparțin grupurilor vulnerabile în ultimele două bănci, iar ca recomandare de amenajare a spațiului clasei, metodologia menționează aranjarea băncilor în cerc, semicerc, amfiteatru sau salon.

Față de vechiul ordin privind interzicerea segregării școlare nr. 6134/2016, noul ordin menționează explicit că, pentru a preveni segregarea, unitățile de învățământ care păstrează aranjamentul pe șiruri de bănci pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, pentru a se evita ca doar anumiți elevi să fie așezați în ultimele bănci din clase.

„Pentru prevenirea segregării școlare prin plasarea elevilor în ultimele două bănci, unitățile de învățământ preuniversitar pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional sau pot să reamenajeze spațiul clasei în alt fel decât cel pe șiruri de bănci, cum ar fi: în cerc, semicerc sau amfiteatru, salon etc.”, este precizat în document.

De remarcat că în document nu este precizat după ce reguli se recomandă să fie mutați elevii în bănci, dacă cei care au stat în prima bancă trec în ultima bancă, dacă vor fi distribuiți aleatoriu sau în alt mod.

Totuși, dacă învățătorii și diriginții nu doresc să mute elevii în fiecare modul, atunci trebuie să se asigure că elevii sunt „distribuți echitabil” și, pe cât posibil, să nu așeze în ultimele două bănci elevii care aparțin grupurilor vulnerabile.

„Unitățile de învățământ preuniversitar care au săli de clasă ce păstrează aranjarea spațială pe șiruri de bănci, au minim 25 elevi înscriși în respectiva clasă și nu asigură rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, au obligația de a distribui în mod echitabil elevii în bănci; acolo unde este posibil, elevii care aparțin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasați în ultimele două bănci din sala de clasă”, mai arată documentul citat.

Conform documentului amintit, consecințele educaționale și sociale ale segregării școlare sunt:

a) dificultăți în a atrage elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de neșcolarizare;
b) incapacitatea de a menține elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de abandon școlar;
c) incapacitatea de a atrage și a menține profesori calificați în școlile în care se manifestă segregare școlară, fapt care afectează calitatea educației;
d) incapacitatea de a pregăti elevii la standardele necesare pentru tranziția lor către cicluri superioare de școlarizare;
e) menținerea prejudecăților și stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populației majoritare și la cel al grupurilor vulnerabile la segregare școlară;
f) contribuția la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea școlii de a genera progres social și echitate;
g) rezultate școlare mai slabe ale elevilor care învață în contexte segregate în comparație cu rezultatele elevilor care învață în contexte incluzive;
h) scăderea solidarității și coeziunii sociale în societatea românească.

Constituie segregare școlară separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale în grupe/ clase/ clădiri/ ultimele două bănci/ altele din învățământul de masă:

pe criteriul etnic;
pe criteriul dizabilității și/sau CES;
pe criteriul statutului socioeconomic al părinților/familiilor;
pe criteriul performanțelor școlare;

„(3) Pentru a fi evitată orice segregare pe criteriul performanțelor școlare, după admiterea în învățământul liceal, clasa a IX-a, constituirea claselor de liceu se va face prin mixarea elevilor repartizați la aceeași specializare/calificare“, este încă o noutate menționată în metodologie.