Urmărește EMI TV și în Google

Marea Neagră a devenit, în 2026, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume pentru echipajele navelor comerciale, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Peste 570 de nave au fost atacate, iar cel puțin 40 de marinari și-au pierdut viața, un bilanț care îl depășește pe cel înregistrat în Strâmtoarea Ormuz. Intensificarea atacurilor cu drone și rachete amenință transporturile internaționale, exporturile de cereale și securitatea navigației în apropierea României. Gravitatea situației a fost confirmată de un incident produs pe 23 octombrie, când o navă comercială s-a scufundat la aproximativ 24 de kilometri de Constanța.

Marea Neagră, una dintre principalele rute pentru transportul cerealelor, petrolului și al altor mărfuri, a devenit o zonă de risc major pentru navigația comercială, pe fondul intensificării confruntărilor militare dintre Rusia și Ucraina.

O analiză publicată pe 25 octombrie de Financial Times, pe baza datelor companiei de securitate maritimă Ambrey și ale Organizației Maritime Internaționale, arată că peste 570 de nave au fost vizate de atacuri în Marea Neagră de la începutul anului 2026.

Cel puțin 40 de marinari au murit, în timp ce în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai tensionate zone maritime ale lumii, au fost confirmate 24 de decese în aceeași perioadă.

Datele plasează Marea Neagră pe primul loc în ceea ce privește numărul de victime din rândul echipajelor, potrivit incidentelor documentate de organizațiile citate. Specialiștii atrag însă atenția că raportarea atacurilor nu este completă, ceea ce face dificilă stabilirea unui bilanț definitiv.

Situația s-a deteriorat puternic în ultimele luni. Între iulie și septembrie, aproximativ 387 de nave au fost lovite, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul precedent.

Compania Ambrey estimează că, în această perioadă, media a depășit patru atacuri pe zi.

Atacurile sunt efectuate cu drone aeriene, rachete și ambarcațiuni fără pilot încărcate cu explozibili. Unele nave au fost avariate în timpul bombardamentelor asupra infrastructurii portuare, în timp ce altele au fost vizate direct.

Escaladarea confruntărilor pune în pericol nu doar navele implicate în transporturile către porturile ucrainene, ci și echipajele care navighează în apropierea coastelor statelor membre NATO.

O navă s-a scufundat la aproximativ 24 de kilometri de Constanța

Unul dintre cele mai grave incidente recente s-a produs vineri, 23 octombrie, când nava comercială Khoryv, aflată sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovită de o dronă și s-a scufundat în Marea Neagră.

Potrivit informațiilor transmise de autoritățile române și relatate de Reuters, vasul a transmis un semnal de urgență în timp ce se afla la aproximativ 13 mile marine, echivalentul a 24 de kilometri, de Portul Constanța, imediat în afara apelor teritoriale românești.

La bord se aflau 13 membri ai echipajului, cetățeni ucraineni și azeri.

Nouă marinari au fost salvați, unul a fost găsit decedat, iar alți trei erau dați dispăruți la momentul comunicării bilanțului inițial.

Operațiunile de căutare și salvare au fost îngreunate de vântul puternic, valurile mari și condițiile meteorologice nefavorabile.

Autoritățile române au intervenit pentru salvarea echipajului, iar imaginile prezentate în urma incidentului au arătat nava răsturnată, cu numai o parte a corpului rămasă vizibilă deasupra apei.

Președintele României, Nicușor Dan, a atribuit incidentul escaladării atacurilor Rusiei în contextul războiului din Ucraina și a avertizat asupra riscurilor tot mai mari pentru securitatea flancului estic al NATO.

Incidentul a avut loc după o serie de atacuri asupra navelor comerciale în apropierea coastelor României și Bulgariei.

Conform datelor prezentate de Reuters la 23 octombrie, cel puțin șapte nave comerciale fuseseră lovite în precedentele două săptămâni în această regiune, iar aproximativ 30 de marinari erau raportați morți sau dispăruți.

Mai multe dintre navele afectate se aflau în apropierea Canalului Sulina sau navigau către această zonă, devenită esențială pentru transporturile comerciale ale Ucrainei.

Canalul Sulina asigură legătura dintre Dunăre și Marea Neagră și reprezintă una dintre principalele rute utilizate pentru exporturile agricole ucrainene, după atacurile asupra infrastructurii portuare din Ucraina.

Transporturile devin tot mai riscante. Uniunea Europeană cere protejarea navelor civile

Creșterea numărului de atacuri produce efecte importante asupra transportului maritim internațional.

Companiile de navigație sunt tot mai reticente să își trimită navele în zonele expuse, iar costurile asigurărilor împotriva riscurilor de război au crescut considerabil.

Potrivit analizei Financial Times, primele de asigurare pentru unele transporturi pot ajunge până la 15% din valoarea corpului navei, în funcție de nivelul riscului și de condițiile impuse de asigurători.

Aceste costuri se adaugă cheltuielilor de operare și pot determina creșterea tarifelor de transport, reducerea numărului de nave disponibile și întârzieri în livrarea mărfurilor.

Unul dintre sectoarele vulnerabile este comerțul internațional cu cereale.

Ucraina rămâne un exportator agricol important, iar transporturile sale depind în mare măsură de accesul la porturile maritime și dunărene. Atacurile asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale pot perturba exporturile și pot pune presiune asupra costurilor logistice.

Pentru România, aceste evoluții sunt relevante atât din perspectiva securității maritime, cât și prin rolul Portului Constanța și al rutelor dunărene în transportul regional de mărfuri.

Riscurile de securitate au determinat și o reacție la nivel european.

În concluziile oficiale ale Consiliului European din 15–16 octombrie 2026, liderii statelor membre au condamnat atacurile asupra navigației civile și a navelor comerciale, inclusiv incidentele produse în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei.

Documentul califică aceste atacuri drept încălcări grave ale dreptului internațional și maritim și solicită restabilirea imediată a condițiilor de siguranță pentru navigația comercială în Marea Neagră.

Zona economică exclusivă este distinctă juridic de marea teritorială, însă incidentele produse în aceste spații afectează direct interesele economice și de securitate ale statelor riverane.

NATO a anunțat, la rândul său, intenția de a suplimenta capacitățile de supraveghere maritimă în Marea Neagră, inclusiv prin aeronave de patrulare, sisteme radar și drone. La momentul anunțului, Alianța nu precizase toate capabilitățile care urmau să fie desfășurate.

România, Bulgaria și Ucraina au solicitat măsuri suplimentare pentru protejarea transporturilor comerciale în regiune.

Pentru România, creșterea riscurilor din Marea Neagră reprezintă o problemă cu implicații directe asupra siguranței navigației, activității portuare și transporturilor internaționale.

Bilanțul prezentat de Financial Times arată că războiul din Ucraina produce consecințe tot mai grave asupra transportului maritim civil. Iar scufundarea unei nave comerciale la numai 24 de kilometri de Constanța demonstrează cât de aproape de România se manifestă aceste pericole.

În lipsa unor condiții de navigație mai sigure, transportatorii, operatorii portuari și echipajele comerciale vor continua să se confrunte cu riscuri majore într-o regiune esențială pentru economia Europei și pentru comerțul internațional.