Tranziția climatică dezordonată aduce pierderi României. Șase județe afectate printre care și Gorjul
Pentru România, tranziţia climatică dezordonată ar putea însemna pierderi semnificative, atât pe partea de competitivitate în raport cu alte ţări din regiune şi atragere de investiţii, cât şi pe partea de implementare de proiecte durabile şi creare de efecte de antrenare în economie, se arată în raportul „Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România”.
Raportul, care a fost lansat joi, poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Administraţiei Prezidenţiale şi este în dezbatere publică timp de 30 de zile.
Documentul prezintă o analiză a provocărilor ţării noastre în ceea ce priveşte trecerea la energia verde. Potrivit acestui studiu, şase judeţe, colectiv responsabile de 65% din emisiile de gaze cu efect de seră ale României, vor fi cele mai afectate din punct de vedere al tranziţiei: Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galaţi şi Mureş.
De altfel, acestea sunt beneficiare ale fondurilor europene cuprinse în Mecanismul privind Tranziţia Justă pentru atenuarea impactului negativ al tranziţiei.
„Astfel, în scenariul cel mai ambiţios din punct de vedere al climei (conform Pactului verde european), până în 2030, în Dolj s-ar pierde circa 1.500 de locuri de muncă faţă de scenariul de referinţă pentru 2030, în Gorj 3.400 de locuri de muncă, în Hunedoara 1.500 şi în Galaţi aproximativ 500. În Mureş, Pactul verde european, deşi nu ar avea un impact important asupra locurilor de muncă, ar aduce cu sine mai multă activitate economică în sectorul producţiei industriale şi al construcţiilor, care ar compensa pierderile din sectorul energiei şi utilităţilor. Prahova ar pierde 2.000 de locuri de muncă”, precizează raportul.
Potrivit aceluiaşi document, „în 2021, ţara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (aşa-zisul ‘cod roşu’) emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), iar specialiştii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice”.
