Tot mai puțini români se nasc în România

Datele Recensământului din 2021 au demonstrat ceea ce specialiștii anunțau deja de ceva timp, în România mai trăiesc puțin peste 19 milioane de oameni, adică la fel ca în 1966. O  statistică a Ministerului de Externe din același an arată că circa șase milioane de români trăiesc în străinătate, aproape un sfert. Copiii lor sunt acum copiii altor țări.

În plus, o analiză a ONU privind modul în care demografia României va evolua în următoarele decenii estimează că, până în anul 2100, populația ar putea scădea chiar până la 8 milioane de locuitori, dacă rata natalității va rămâne constantă sau va scădea.

Aceeași analiză mai arată că, și în condițiile în care femeile ar naște mai mulți copii, România ar putea cu greu rămâne până la sfârșitul secolului la o populație de 18 milioane.

Institutul Național de Statistică a publicat, în 2021, o lucrare extrem de importantă în care a reconstituit modul în care a evoluat populația României din 1860 și până în prezent.

Din datele specialiștilor reiese că 1990 a fost anul în care în România trăiau cei mai mulți oameni, mai exact 23.211.395. Populația a scăzut constant de atunci, iar la recensământul din 2021 au fost numărați puțin peste 19 milioane de români.

Dacă pentru perioada 1860 – 1929 datele demografice au fost estimate, de atunci și până în prezent există statistici exacte, exceptând anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe graficul realizat cu informațiile de la INS se poate observa cum populația României a crescut constant din 1930 până în 1940, după care tendința a continuat până în 1990. O inflexiune majoră este în 1967, când s-a născut prima generație de decreței.

Îngrijorat de natalitatea tot mai mică, în 1966, Ceaușescu a interzis prin lege avorturile, lucru care a dus la o explozie a numărului de nașteri în următorii ani, dar și la o tragedie pentru mii de femei care au murit din cauza întreruperilor ilegale de sarcină. Și a altor mii de copii ajunși în orfelinate.

O altă inflexiune majoră pe grafic este în 2002, când în statistici a apărut o nouă serie de date, cea a populației rezidente. Până atunci singurul criteriu era cel al domiciliului. Datele prezentate din 2002 și până în 2022 sunt cele privind populația rezidentă, adică cea care locuiește efectiv în România.

Dacă în România interbelică se nășteau anual în jur de un milion de copii, după război numărul lor a scăzut constant. În 1966 s-a atins un minim de 273.678 de nou născuți. Și a fost momentul decretului ceaușist. 1967 este anul cu cele mai multe nașteri de după 1930, cu peste 527.000 de copii. A fost un boom nemaiatins vreodată.

Între 1970 și 1980 s-au născut tot mai puțini copii, dar, totuși, dublu față de ultimii ani. O altă inflexiune majoră pe grafic este în 1990, când s-au liberalizat din nou avorturile. În acel an, s-au născut 314.000 de copii, cu 50.000 mai puțin ca în 1989 și 220.000 de femei au făcut întrerupere de sarcină, conform acelorași date statistice.

În primul semestru din 2023 s-au născut puțin peste 73.000 de copii – cei mai puțini din ultimii 145 de ani, după cum arată datele provizorii publicate de INS. Numărul persoanelor decedate a fost de 1,6 ori mai mare decât cel al nou-născuților.

Aproape toate județele au scăzut ca populație, dar în cele rurale, fără universități, în special în sud, este uluitor ce s-a întâmplat. Toată lumea, mai puțin Bistrița-Năsăud și Suceava, a luat liftul în jos, dar vitezele sunt foarte diferite. În 1992, Cluj, Iași și Timiș aveau împreună 2,24 milioane locuitori. Oltenia avea 2,45 milioane. Acum cele trei județe menționate au 2,09 milioane. Oltenia mai are 1,87 milioane. Este mai mică cu un oraș de 200.000 de locuitori.

La scăderea dramatică a populației a contribuit și migrația masivă, mai ales după 2000. Românii care au plecat peste hotare și-au luat cu ei copiii sau au procreat în țările în care sunt rezidenți.

Cifrele sunt amețitoare: 5,7 milioane de români trăiesc în afara granițelor României. Datele apar într-o statistică apărută la începutul acestui an, trimisă de Ministerul Afacerilor Externe la solicitarea unui senator. Statistica este corespunzătoare finalului de an 2021.

Italia este țara în care s-au stabilit cei mai mulți români – 1,13 milioane, urmată de Spania cu aproape 1,1 milioane și Marea Britanie cu 950.000.

Iar între aceste 5,7 milioane de suflete sunt foarte mulți copii. Atât de mulți încât pentru grupa de vârsta 0-5 ani, statistica arată că cel puțin un copil din cinci cu acte românești trăiește în afara României, în țări din Uniunea Europenă. Din statistica Eurostat pentru anul 2021 lipsesc însă date din țări în care trăiesc importante comunități de români, precum Franța și Grecia, care ar putea schimba proporția.

Cei mai mulți copii cu naționalitate română trăiesc în Italia, peste 68.000, și în Germania, aproape 62.000. În România, în 2021, erau aproape 962.000 de copii cu vârsta mai mică de 5 ani.