Premierul Sloveniei, reproșuri către UE: Anularea alegerilor din România, prima pe lista celor zece critici
Anularea alegerilor prezidențiale din România, în decembrie 2024, deschide lista a zece critici formulate de premierul Sloveniei, Janez Janša, la adresa evoluției Uniunii Europene. Într-un mesaj publicat sâmbătă, 31 octombrie 2026, oficialul sloven denunță o serie de decizii politice, judiciare și economice din mai multe state membre, susținând că Uniunea Europeană s-a îndepărtat de principiile și așteptările care au stat la baza extinderii sale.
Premierul Sloveniei a transmis mesajul pe contul său oficial de X, exprimându-și nemulțumirea față de direcția în care consideră că evoluează Uniunea Europeană.
„Când am decis să aderăm la Uniunea Europeană, nimeni nu și-ar fi imaginat că în vreunul dintre statele membre sau în Uniune, în general, următoarele lucruri ar putea fi făcute fără consecințe”, a scris Janez Janša, înainte de a enumera zece situații pe care le consideră problematice.
România apare chiar la primul punct, prin referirea la anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Decizia a fost adoptată la 6 decembrie 2024 de Curtea Constituțională a României, care a dispus anularea întregului proces electoral și reluarea scrutinului.
În Hotărârea nr. 32/2024, CCR a invocat nereguli privind desfășurarea campaniei electorale, utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale, promovarea online și finanțarea electorală, apreciind că acestea au afectat corectitudinea și caracterul liber al procesului electoral.
Deși Janez Janša include această decizie într-o critică generală la adresa Uniunii Europene, anularea alegerilor a fost hotărâtă de instanța constituțională din România, nu de instituțiile europene.
Cele zece situații denunțate de Janez Janša
În mesajul său, premierul sloven a enumerat următoarele situații, prezentate mai jos în traducere și reformulare fidelă:
- România: Anularea alegerilor prezidențiale.
- Ungaria: Eliminarea programului de știri al serviciului public național de radio și televiziune.
- Polonia: Trimiterea poliției la Curtea Constituțională.
- Slovenia: Încarcerarea liderului unui partid aflat pe primul loc în sondaje, cu trei săptămâni înaintea alegerilor.
- Polonia: Preluarea sediului televiziunii publice cu intervenția poliției și schimbarea conducerii acesteia.
- Slovenia: Încheierea înainte de termen a mandatelor conducerii radioteleviziunii publice și efectuarea unor schimbări de personal pe care Janša le descrie drept o epurare.
- Ungaria: Încarcerarea unor membri ai fostului guvern, despre care premierul sloven susține că nu ar fi avut posibilitatea să se apere.
- Spania: Acordarea accelerată a cetățeniei pentru aproape un milion de migranți aflați în situație ilegală, potrivit afirmației sale.
- Germania: Închiderea unei centrale nucleare descrise de Janša drept nouă, în paralel cu construirea unei conducte de gaze către Rusia.
- Politica energetică și de mediu: Taxarea surselor de energie bazate pe carbon, închiderea centralelor nucleare și transferarea activităților industriale către țări cu standarde de mediu mai reduse, măsuri pe care premierul le consideră contradictorii cu obiectivele de protejare a planetei.
Lista reprezintă poziția politică a lui Janez Janša și include atât evenimente documentate, cât și acuzații sau interpretări care necesită contextualizare.
De exemplu, în cazul Sloveniei, Janša face referire la propria încarcerare din iunie 2014, înaintea alegerilor parlamentare. Ulterior, în aprilie 2015, Curtea Constituțională a Sloveniei a anulat condamnările pronunțate în dosarul respectiv și a dispus rejudecarea cauzei.
În privința Spaniei, documentele oficiale arată o diferență importantă față de afirmația premierului sloven. Guvernul de la Madrid a aprobat în aprilie 2026 o procedură extraordinară de regularizare a situației administrative pentru aproximativ 500.000 de persoane. Măsura privește acordarea unor permise de ședere și de muncă, nu acordarea automată a cetățeniei spaniole.
În cazul Germaniei, autoritățile au confirmat închiderea ultimelor trei centrale nucleare la 15 aprilie 2023. Acestea erau însă unități aflate în exploatare de mai multe decenii, nu centrale nou-construite.
Referirea la Polonia intervine pe fondul unei noi crize privind conducerea Tribunalului Constituțional, care a determinat mobilizarea poliției și reacții contradictorii ale guvernului și opoziției.
Prin urmare, acuzațiile premierului sloven trebuie diferențiate de faptele stabilite prin documente oficiale și de interpretările politice ale evenimentelor.
Mesajul premierului: Uniunea Europeană trebuie să se schimbe
În încheierea intervenției sale, Janez Janša formulează o concluzie critică la adresa actualei direcții a proiectului european:
„A rezultat o Uniune Europeană care trebuie să se salveze singură de ea însăși.”
Declarația readuce anularea alegerilor prezidențiale din România în atenția dezbaterii politice europene, la aproape doi ani de la decizia Curții Constituționale.
Mesajul nu reprezintă o poziție oficială comună a Uniunii Europene și nici o hotărâre a instituțiilor europene privind scrutinul din România, ci intervenția politică a premierului Sloveniei asupra unor evenimente pe care acesta le consideră relevante pentru viitorul Uniunii.
