Planul Ursulei von der Leyen pentru o UE mai mare

Uniunea Europeană începe să-și pregătească propriile reguli pentru următoarea extindere. Comisia condusă de Ursula von der Leyen a prezentat marți, 6 octombrie, un plan care vizează modul în care ar putea funcționa o Uniune cu mai multe state membre, de la luarea deciziilor și protejarea statului de drept până la buget și integrarea țărilor candidate.

Ursula von der Leyen consideră că extinderea a devenit un „imperativ geopolitic”. Ideea centrală este că nu doar țările candidate trebuie să se pregătească pentru aderare, ci și Uniunea trebuie să fie capabilă să funcționeze eficient după primirea unor noi membri.

Potrivit Comisiei Europene, una dintre schimbările importante analizate privește situațiile în care o decizie poate fi blocată dacă nu există acordul tuturor statelor membre.

Bruxelles-ul propune folosirea mai largă a mecanismelor deja prevăzute de tratatele europene pentru trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în anumite domenii. Printre acestea se află sancțiunile, combaterea fraudei fiscale și unele măsuri fiscale din politica energetică.

O abordare asemănătoare este propusă și pentru negocierile de aderare. Deschiderea clusterelor și alte decizii intermediare ar putea fi luate prin majoritate calificată, ceea ce ar reduce posibilitatea ca un singur stat să țină pe loc anumite etape ale procesului.

Asta nu înseamnă însă că UE a eliminat unanimitatea. Sunt propuneri prezentate de Comisie, care urmează să fie discutate cu statele membre și cu Parlamentul European.

Reguli mai stricte și după aderare

O altă parte importantă a planului privește comportamentul noilor membri după intrarea în Uniune.

Comisia propune ca viitoarele tratate de aderare să conțină garanții mai puternice împotriva încălcării angajamentelor asumate în timpul negocierilor. În cazurile cele mai grave, mecanismele avute în vedere ar putea ajunge până la suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE.

Există și o propunere cu potențial important pentru viitoarele extinderi: pentru o perioadă limitată după aderare, un nou stat membru ar putea să-și asume obligația de a nu bloca extinderea Uniunii din cauza unor dispute bilaterale.

În paralel, țările candidate ar urma să fie apropiate treptat de Uniune înainte de aderarea propriu-zisă. Energia, transporturile, sectorul digital și apărarea sunt printre domeniile în care Bruxelles-ul vede posibilă o integrare mai rapidă, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.

Moldova și Ucraina intră în următoarea etapă

Planul are relevanță directă și pentru Republica Moldova și Ucraina.

În cadrul Pachetului de extindere pentru 2026, Comisia intenționează să prezinte foi de parcurs indicative pentru Republica Moldova, Ucraina, Albania și Muntenegru, cu condiția ca aceste state să mențină ritmul reformelor.

În cazul Ucrainei există însă o problemă aparte: agricultura. Dimensiunea și productivitatea sectorului agricol ucrainean determină Comisia să ia în calcul aranjamente speciale privind sprijinul financiar și accesul pe piața europeană pentru anumite produse agricole sensibile.

Bruxelles-ul subliniază totodată că apropierea treptată de UE nu garantează aderarea. Procesul rămâne condiționat de reformele realizate de fiecare stat, iar unele beneficii acordate înaintea aderării ar putea fi retrase dacă progresele nu sunt menținute.

Planul prezentat marți nu stabilește nici o dată pentru intrarea Moldovei sau Ucrainei în Uniune și nici nu transformă imediat propunerile Comisiei în reguli europene.

Mesajul transmis de Ursula von der Leyen este însă clar: înainte de a deveni mai mare, Uniunea Europeană vrea să-și schimbe propriul mod de funcționare, astfel încât extinderea să nu ducă la blocarea procesului decizional.