Criză hidrologică și energetică. Constantin Rădulescu reacționează: România plătește scump închiderea…
Criză hidrologică și energetică. Constantin Rădulescu reacționează: România plătește scump închiderea CET – urilor.
România se confruntă cu una dintre cele mai severe situații din ultimii ani, după ce Guvernul a declarat stare de urgență hidrologică. Potrivit informațiilor prezentate de Gândul.ro, „debitele râurilor sunt la minime istorice, iar lacurile de acumulare au ajuns sub nivelul de siguranță”, fapt care afectează direct producția Hidroelectrica.
Cu hidro la minim și cu un sistem energetic deja fragil, România descoperă că nu mai are rezervele necesare pentru a acoperi consumul național. Închiderea accelerată a CET‑urilor din ultimii ani se vede acum în importuri mai mari, costuri crescute și vulnerabilitate.
Rădulescu: „Suntem normali la cap să dărâmăm soba pe lemne dacă nu mai merge altceva?”
În acest context tensionat, președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, reacționează ferm și acuză lipsa unei strategii energetice reale. Acesta avertizează că România plătește acum prețul unor decizii luate „pe grabă”, fără analiză și fără alternative.
Rădulescu prezintă cifrele care, spune el, arată dimensiunea problemei:
– Menținerea CET‑urilor până în 2028 ar fi costat 520 de milioane de euro.
– Desființarea lor rapidă, fără plan, costă 3,084 miliarde de euro.
– Diferența: de șase ori mai scump scenariul fără CET‑uri.
Acesta subliniază că românii sunt cei care plătesc diferența.
Mai mult, Rădulescu afirmă că în criza energetică din iulie–august 2026, România pierde 64 de milioane de euro în doar două luni, deoarece CET‑urile nu mai exista pentru a stabiliza sistemul:
„Dacă aveam CET‑uri, compensarea ar fi costat 20 de milioane de euro. Fără ele, costa 84 de milioane.”
Într-un mesaj direct, acesta întreabă: „Păi și de ce închideți industria de cărbune?!
Ce e mai important?! Niste euro de la UE sau siguranța energetică a țării?!
Oamenii trebuie protejati! Dar…. cine să ne audă?! Cu ce se vor încălzi oamenii? Cu jalonul? Cu ce vor avea lumină în case? Motorina și benzina… pa. Apă nu e… ce gândire avem?”
CET Govora, un procent mic, o importanță mare
Rădulescu insistă că modernizarea CET Govora nu este doar un proiect local, ci o investiție în siguranța energetică a României.
Deși produce sub 1% din energia națională, în momente critice acel procent poate însemna:
– stabilitate pentru sistem,
– importuri mai mici,
– costuri reduse pentru economie.
Criza hidrologică readuce în prim‑plan rolul Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe cărbune al României. În perioadele de vârf sau în situații de criză, CEO Oltenia a acoperit până la 30% din producția națională, fiind singura capacitate capabilă să pornească rapid și să stabilizeze sistemul atunci când hidro și regenerabilele nu pot acoperi necesarul.
Situația actuală arată că România are nevoie de o strategie energetică realistă, construită pe echilibru și pe capacități de producție diversificate.
Iar deciziile luate astăzi vor influența direct stabilitatea țării în anii următori.
