Care este cauza surpării străzii din Slănic? Autoritățile au făcut anunțul
Care este cauza surpării străzii din Slănic? Autoritățile au făcut anunțul
Persoanele care au fost evacuate după surparea străzii din Slănic se pot întoarce la casele lor după aproape trei săptămâni. Aceasta este decizia luată marți de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova.
De asemenea, se va relua furnizarea în regim normal a utilităţilor în zonă.
În continuare, se menţine interdicţia accesului pietonal şi auto pe zona afectată până la aplicarea soluţiilor de stabilizare.
Potrivit unui comunicat al Prefecturii Prahova, posibilele cauze care au condus la acest fenomen, așa cum ele au fost prezentate în rapoartele specialiștilor:
– se exclude ipoteza exploatărilor istorice sau a galeriilor subterane ca și cauză a sufoziunii
– existenta posibilității unor structuri de depozitare sau fundare vechi, a unor fântâni sau fose care să fi colapsat
– eroziune internă în urma căreia apele de adâncime au alternat părți fine ale unor formațiuni permeabile creând zone afânate, care în urma creșterii gradientului hidraferic al acviferului (cum ar fi situația unor ploi abundente), să producă doline, existând posibilitatea unui canal preferențial de scurgere a apelor subterane în zonă
– cauza dizolvării unor componente solubile masive sau disperse care să indice grade de saturare semnificative cu sare nu reiese din analizele de laborator asupra apei care stagna în zona prăbușită
– există o probabilitate redusă ca factorul cauzal să aibă legătură cu instabilitatea locală a masivului, însă această cauză trebuie luată în considerare intr o viitoare expertiza detaliată
– cauza surparii nu poate fi pusă cel puțin deocamdată pe seama dinamicilor de instabilitate cauzate de vechile lucrări de la Baia Baciului sau Baia Verde dar nici cu aria exploatărilor moderne din versantul stâng (estic) al pârâului Slănic
– având în vedere multitudinea de posibile surse de proveniență a apei din groapa de sufoziune, s-au supus investigării și următoarele trei posibile teorii:
a) probabilitate extrem de redusă ca apa să fie apă uzată care provine din apă de canalizare ce ar fi putut fi avariată
b) probabilitate extrem de redusă a teoriei conform căreia apa sărată să fi afectat zona investigată
c) probabilitate crescută ca apa să fie provenită din cursuri de apă subterană și din albia subterană a pârâului Gorgan în situația în care zona favorizează acumularea de apă atât pe suprafața cat și subteran, fiind poziționată pe un con de dejectie pleistocen superior, zona aflându-se se de asemena la confluența unor ape subterane și de suprafață cu caracter temporar
